Progresul hardware, episodul 67: Calcule hardware cu spațiul mărit și îmbunătățiri numerice noi (octombrie 2018)

5 octombrie 2018 - Or să mai fie niște reparații acasă, astăzi am lăsat doar Threadripperul să meargă, cu un PARONTE/LITUAN pe el, o să am chiuvetele și centrala securizate ca să nu mai curgă și, poate săptămâna următoare, termopanizarea sufrageriei, pentru care contractul este deja făcut. Pe 1 octombrie am mai primit 5646.2 lei de la ING, cu credit separat, și ar fi bine să vină curând o bună ocazie să vând niște piese hardware din casă (nu Veritonul) deja folosite, pe care le-am schimbat în timp cu altele mai bune, cu tot cu mașina de cusut ele ar putea face vreo 4000-5000 de lei bineveniți, măcar să sting creditul cel mai recent, ori să pot și închide balconul din spate tot acum, în 2018, nu la anul, în 2019.

Și, până se termină 2018, să mai iau măcar un NVME PCI-E de 1 TB pentru MEG Creation (la care sper să pot face bine un update de BIOS când o fi).

Până prin 2019 trebuie să fiu atent cu progresul hardware și repararea cu renovarea casei, poate se întâmplă ceva bun și cu dinții, iar numerele trebuiesc descoperite în continuare. Am avut de furcă până ieri cu niște modernizare de cod pentru MODPRIME, până să-mi dau seama cât de subtilă era cauza erorii la căutările în jos pentru numerele de peste 160 de cifre - un parametru de funcție trebuia inițializat cu -1 în loc de 0, ca să nu fie tratat ca indexul 0 al unui vector de coeficienți primi de legătură atunci când, de fapt, nu merita parcurs deloc vectorul acela. Așa se face că ieșea un veritabil talmeș-balmeș numeric și nu înțelegeam de ce se bagă numere proaste.

Am mai reformat sumele de divizori, ca să se folosească mepezetele mai mici la comparație, în special unde sunt factori exclusiv impari (primi sau MODIFSUM, cu produse de prime impare, dar și la MODSPAR se sumadivează cu micșorare de mepezetele). Ce am făcut? Am scos cel mai mare divizor impar din mepezeteaua de bază și l-am lăsat pe el în locul ei, iar suma divizorilor pornește tot fără cea parțială a puterilor lui 2, astfel fiind și ea mai mică în compararea repetată cu reprezentantul impar al mepezetelei de bază, iar când îl depășește ca mărime, se face înmulțirea sumei cu parțiala puterilor lui 2 de la numărului de bază, astfel obținându-se suma toată. Divizorul impar maxim este folosit și mai departe, la MODPRIM și la MODIFSUM + MODPRIMSUM, fiind mai mic decât numărul de bază și putându-se folosi mai rapid în verificările de divizibilități de acolo.

Am cumpărat acele două „Senetice” de câte 10 TB fiecare, despre care mai spuneam, plus waterblock-ul Velocity pentru XPOWER, pe care astă-noapte l-am pus, cu amestec de pastă termoconductoare, și merge totul, slavă Domnului; cu el a venit de la EKWB și un tricou special, cadou pentru cine este în prima sută de cumpărători ai noii generații de waterblock-uri, și el stă pe mine. Luni trebuie să mai vină de la ForIT o Toshibă de 3 TB, poate că am s-o pun la SLI PLUS și să mut un 2TB de acolo la Aorus. Până se termină anul, poate mai iau un NVME PCI-E de 1 TB pe care să îl montez într-un slot al plăcii MEG Creation (NU pe expander), și pentru 2019 nu se termină perspectiva progresului hardware. Casa trebuie și ea apărată prin reparații și înnoire, așa că am o motivație foarte întemeiată să vreau bani mai mulți în perioada următoare.

Aș putea să dau: două waterblock-uri EK-Supremacy EVO, două radiatoare EK-Coolstream XE Triple, coolerul lichid Corsair H100i reasamblat și chiar coolerul pe aer, Cooler Master Hyper 212 Led, plus acel procesor 7740X de la vechea SLI Plus dacă a rămas nestricat în mai; ar mai fi și epava acelei plăci și... mașina de cusut, veche de zeci de ani (e mai mare decât mine). Veritonul rămâne; pentru el am de terminat un cod care să folosească numerele de fond 2 din GIG52.TXT care au divizorii impari maximi pe 64 de biți fără semn. Niște mii de lei în plus, chiar luna asta, cinstit și fără reîndatorare, ar fi foarte binevenite. Dar cum să dau piesele?

Mâine este o zi mare pentru spus DA.

Clasamentul crescător al spațiului pe discuri din casă, pe partiții (adică mai mult decât cel folosibil), este astăzi așa:

Veriton 1 TB;
SLI PLUS 5.74 TB;
ASUS PRIME 10 TB;
XPOWER 55 TB;
AORUS 56.58 TB;
THREADRIPPER 76 TB.

La trei păzește, totalul partițiilor ar fi 204329 de GB zecimali, cu încă 3000 de luni încolo (plus alți 1000 mai pe iarnă, cu un NVME la Threadripper), dar să ne amintim că partiționarea EXT4 (FAT32, cred, la acel stick USB de 61 de GB) mai răpește din spațiu, chiar câte 111 la cele de 14 (două), câte 96 de GB la 12TB (de patru ori), câte 80 la cele de 10 (patru, acum), 64 la 8 (trei), la cele de 6 TB, tot trei, nu mai știu, cred că 48, la cele două de 5 parcă sunt câte 40, la 4TB (trei) parcă am văzut, ciudat lucru, 3936, adică tot 64 ca la 8, în loc să fie 32; la cele de 3 TB, care acum sunt două, cred că minus 24, la 2TB (șase cu totul, două portabile + un NVME + trei interne) parcă 32 în minus, la 1 TB (cinci, adică un intern la Veriton, un portabil și un SSD la Aorus și două NVME-uri) minus 16, dar de fapt SSD-ul acela și un NVME sunt de 1024, nu de 1000 de (GB) zecimali; mai sunt cel intern de 500 de GB, cu opt în minus, NVME-ul de 480 de GB (opt și ceva în minus), SSD-ul de 240 de GB cu patru și ceva în minus și... stick-ul USB cu 61 de GB efectivi din 64, parcă nu tot ext4, dar cu trei și ceva în minus.

Dacă am socotit corect tot, totalul nominal de mai sus, în GB zecimali, ar fi: 2*14000 + 4*12000 + 4*10000 + 3*8000 + 3*6000 + 2*5000 + 3*4000 + 2*3000 + 6*2000 + 2*1024 + 3*1000 + 500 + 480 + 240 + 64, adică (28 + 48 + 40 + 24 + 18 + 10 + 12 + 6 + 12 + 3) * 1000 + 2048 + 980 + 304, până la urmă 204332 de GB zecimali astăzi, cu alți 3000 de luni și cel puțin 1000, doresc și sper (plus îmbunătățire în ambientul casei), până vine 2019, plus mai departe în viață.

Din 204332, se pierd în partiționări 222 + 384 + 320 + 192 + 144 + 80 + 3*64 (sau 3*32? Era 3968?) + 96 + 6*32 (nu 6*16?) + 80 + 16 + 4 + 3, și încă unul din rotunjiri, pe unde ar fi 1342 + (96 sau 192) + 151 + 192 + unul de rotunjire, dacă la 4TB sunt minus 32 atunci 1342 + 488, adică 1830 de GB se pierd la partiții. Cu minus 64 la 4, ar fi minus 1926.

Reiese că la un 3TB este minus 48, iar la 2TB, minus 32. La 4TB mă tem că este minus 64. La 12TB vreo 95.5 .
Un calcul revizuit pentru mai sus: 220 + 384 + 512 + 224 + 288 + 192 + 96 + 7, adică 1116 + 512 + 295 ar da 1923.

La 182332, corespundeau 180610 (?) folosibili, cu 22000 în plus ar fi 21808 folosibili (minus 2*80 + 32), cu 192 pierduți în plus,

179625 din 181332, minus 1707;
180609 din 182332, minus 1723;
202417 din 204332, minus 1915.

La Threadripper văd cu CIRCENTE că-mi spune 75.340 de TB zecimali (75340 de GB) din nominalul de 76, așa se pierd 660 de GB pentru ext4.

Ar fi undeva pe la 1920 de GB pierduți pe partiții, și vreo 202400 - 202420 efectiv folosibili, din care mai scădem gigabaiții ocupați de fișierele specifice celor șase sisteme de operare Arch Linux (poate vreo 60 în total, peste tot). Trebuie că măcar 202300 de GB zecimali sunt pentru numere.

Și care ar fi alternativele de formatare? La FAT16 și FAT32, dacă se cheltuie mai puțini GB pe partiționare, oricum sunt limitări până la 2 GB sau 32 de GB. NTFS este pentru Windowsul modern, sigur pe cele șase discuri cu Arch Linux nu merge, iar pe celelalte... prin 2014 am folosit NTFS pe disc separat de Ubuntul de atunci și nu știu câți GB se pierdeau (totuși, la Hitachi-ul de 1 TB de pe Veriton, acum ext4 sub Arch Linux, când a fost NTFS sub Windows tot cu 983/984 de GB zecimali figura disponibili, când partiția separată de bootloader a Windows-ului ocupa... doar 100 de MB) din acei 320 de GB parcă, dar viteza de lucru cu fișierele era ceva mai mare dacă dincolo era tot ext4 ca la Ubuntu, plus că am citit că pe NTFS fișierele ocupă mai mult spațiu prin fenomenul fragmentării, se știe că sub Linux nu este nevoie de defragmentare.

Poate că dacă fac NTFS pe discurile non-ArchLinux (pe rând, cu transfer de colo-colo al fișierelor numerice să nu le pierd, mare corvoadă du-te-vino), pierd tot așa mulți GB pe partiționare, scade viteza de transfer a datelor față de ext4 și se ocupă mai mult decât trebuie cu ele, așadar, până la urmă, tot cu ext4 e bine. Totuși nu sunt sigur ce sistem de alocare a fișierelor are stick-ul acela USB, parcă NTFS, că FAT32 sigur nu poate, fiind peste 32 de GB, iar de FAT16 nici nu zicem.

Ar mai fi exFAT și NTFS5.

Diferența de spațiu vine din overhead-ul (alocarea de inode-uri pentru sistemul de fișiere) de la ext4, care la fiecare 64 de KB pune 1 KB de inode-uri, sau câte un inode de 256 de octeți la fiecare 16 KB binari, dar la discurile mai mari proporția este la jumătate - de aceea la 1 TB dispar vreo 16 GB pentru buna organizare a datelor DESPRE fișiere, la 2 TB suntem pe minus 32, la 3 minus 48, la 4 parcă minus 64... dar de la 5 în sus avem jumătate, adică la 5 sunt minus 40 și nu 80, la 10 sunt minus 80 și nu 160, la 14 ne ducem spre minus 112 (vreo 111, de fapt) și nu 224. Numărul de inode-uri de acolo arată că au 256 de octeți peste tot, dar pesemne că la peste 4 TB rația se dublează de la 16 la 32 de KB și de aceea inode-urile ocupă mai puțini GB ca proporție.

Cred că aș pierde performanță dacă aș micșora acești parametri cu reformatarea succesivă a discurilor din calculatoarele de acasă, chiar mai câștigând GB de spațiu; și ar fi valabil acel mutat de colo-colo al fișierelor, ca să nu se piardă. Plus în ce privește discurile-rădăcină, când le-ar veni și lor rândul; ar trebui să pun sistem nou pe disc reformatat, apoi de acolo să formatez și fostul disc-rădăcină.

Comentarii

Postări populare